Rolul investigațiilor imagistice pentru diagnostigarea problemelor de sănătate, implicit tratarea corectă a acestora
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se estimează că anual se efectuează 3,6 miliarde de examinări la nivel global. Analizând aceste statistici, înțelegem că importanța utilizării radiografiilor și tomografiilor este esențială în practica medicală.
Sistemele radiologice moderne utilizează raze X pentru a crea imagini de înaltă rezoluție, pe care se pot vizualiza structurile interne ale corpului, inclusiv dinții, sinusurile, osul maxilar și mandibular, etc., permițând astfel diagnosticarea precoce și tratamente mai puțin invazive.
Tipurile de radiații și doza la care ne expunem atunci când facem investigații imagistice
Suntem expuși zilnic la diverse forme de radiație, care se împart în două categorii principale:
- radiațiile neionizante, considerate în general mai puțin inofensive, precum cele din domeniul televiziunii, radio, radar, microunde și infraroșii.
- radiațiile ionizante, care pot fi periculoase în cazul expunerii la cantități mari sau pe termen lung. Acestea includ razele X, radiațiile gamma și radiațiile cosmice.
Este important să cunoștem diferența dintre acestea și să luăm măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea la radiațiile ionizante, în special în timpul procedurilor medicale care implică utilizarea razelor X.
Pentru a înțelege mai bine doza de radiație la care suntem expuși în timpul unei investigații radiologice, vom compara cantitatea de radiație generată de diverse circumstanțe:
- Fondul natural de iradiere pentru România este evaluat la o medie de radiații/an ~ 2,27 mSv
- Două ore de zbor ~ 0,0048 mSv
- Zbor cu avionul Bucureşti – New York ~ 0,094 mSv
- Radiografie pe film convențional ~ 0,0095 mSv
- Radiografie dentară digitală ~ 0,0032 mSv
- Radiografie panoramică digitală 0,0047-0,0145 mSv
- Teleradiografie ~ 0,015 mSv
- Computer tomograf dentar – CBCT ~ 0,025-0,06 mSv
- CT medical ~ 1,2 – 3,3 mSv
- Doza cumulată anual periculoasă pentru organism ~ 250 mSv
Sievertul este unitatea de măsură, utilizată pentru evaluarea cantitativă a impactului biologic, ce rezultă prin expunerea organismelor vii la radiații ionizante.
Prin urmare, este important să înțelegem că nivelul de radiații emise în timpul unei radiografii dentare nu este semnificativ mai mare decât expunerea noastră zilnică la radiații. Radiografiile dentare solicitate de către medicul stomatolog înainte și după tratament, nu trebuie să ne aducă motive de îngrijorare. Acestea sunt esențiale pentru sănătatea dentară și sunt solicitate numai atunci când sunt necesare.
Trebuie să fim conștienți că expunerea repetată la radiații poate avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Este astfel important să limităm efectuarea radiografiilor și tomografiilor doar la recomandările medicilor, pentru a asigura un echilibru între beneficiile informațiilor obținute prin imagistică și riscurile asociate cu expunerea la radiații.